Tu erai așa frumoasă,
umbră deasă, mătăsoasă,
înger pământean, cuminte,
vară nouă și fierbinte
Tu erai așa albastră,
dulce pasăre măiastră,
locuiai la mine-n timp
ca zeițele-n Olimp
Printre spaime și dureri
tu erai ziua de ieri,
îmi coceai în suflet pâine
dulcea mea de azi, de mâine.
Dulcea mea dintotdeauna
îți sărut pe buze luna,
să rămâi cea mai frumoasă
stea din noaptea întunecoasă...
4 mai 1993/5 aprilie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu