ADAM ȘI EVA

 ADAM ȘI EVA

Îți ascult cântecul
de sâmburi și carne,
și-ți mângâi sufletul
de floare ce doarme

Mă las ușor pe cot
precum făcură zeii,
te încălzesc cum pot,
cu flacăra ideii

Mă lași să te sărut,
păcat ești fără vină,
și mă cutremur mut,
tu îmi erai străină

Pe dinlăuntru ai
un sâmbure de cer,
m-or alunga din rai,
ne-or condamna la ger

Ne-or duce pe pământ
în ere ruginite,
ne-or răstigni în vânt,
blesteme infinite

Iar noi ne-om despărți
de raiul interzis,
aievea ne-om iubi
pe-un rug de flori aprins...

21 septembrie 1989