IUBIRE ETERNĂ

 IUBIRE ETERNĂ

În vis mă-ntâlnesc tot mereu
cu tine, speranță de ieri și demult,
pe frunze m-așez și stau să ascult
pădurea din sufletul meu

Mângâi copacii din curcubeu
cu-nscrisuri de inimi fierbinți,
și stau să ascult și știu că nu minți,
pădure cu suflet de zeu

Șoaptele tale sunt pânze
ce verzi îți umbresc veșnicia
și tu îmi ești totul, îmi ești bucuria,
pădure cu inima-n frunze

Și știu ale tale povești
ce-n foșnet de zâne le-aduni,
te caut, te chem, sunt nebun,
pădure, iubire îmi ești!

Pustie când mâine vei fi,
bătută de-al iernii cuvânt,
în tăcerea ce cade mormânt,
pădure, eu tot te-oi iubi...

12-13 ianuarie 1989