Definește timpul ce nu-și oprește mersul,
în mine se scufundă Universul,
din orizont lumina ta coboară
iubită și frumoasă domnișoară,
N-aș vrea să rătăcesc cărarea către tine,
și-n ciuda înfloririi dintre noi,
coperta o să vină peste mine
și-n cărți o să ne-nchidă pe-amândoi
Și totuși, vino, e seară în suflet,
vino să-mblânzești lumea mea,
vino și dăruiește-mi un zâmbet,
vino cu toată inocența ta!
De îngeri se teme neantul,
golul din jur se umple de cântec,
numai câteodată sunt altul,
când te joci cu-obiecte ascuțite prin suflet...
22 octombrie 1990/19 ianuarie 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu