FLOARE DE LUMINĂ

FLOARE DE LUMINĂ

Din ce tărâm de visuri vii
făptură cu ochi negri de-abanos?
și ce flori albe te-au ivit
de chipul ți-e așa frumos?

În calea ta pălește totul,
ci vis ești tu, nu ești ființă,
ești stea din ceruri ce-a căzut,
ești stea cu chipul de zeiță

Și ce miresme te-au ivit
pe tine, floare de lumină?
în fața ta rămân uimit
și inima-mi ți se închină,

frumoasa mea cu pasul de regină!

Și străbătând această lume
privirea ta se va pleca,
asupra celui ce în tine
își vede visul, viața sa,

frumoasa mea, ca dragostea!

14 ianuarie 1989