Prima:
Oare cine e femeia aceea? De unde o cunosc?
Nu, nu este ea, mi se pare,
Merg înainte prin mine.
De ce drumul acesta mă doare
A doua:
Uite-o din nou!
A oprit mașina timpului
Ceva nu e în regulă cu mine,
sunt victimă sigură vântului
ce bate printre ruine
A treia:
Întorc capul spre secolul trecut,
Uite, mașina timpului a trecut!
Se dau flashuri și sufletul trage pe dreapta,
strivind privirile,
din neant năvălesc flămânde amintirile
A patra:
Din nou pe culoarul vieții,
pe lângă râul sărat,
mai opresc o dată;
sunt atâtea amintiri de reparat!
A cincea:
Ea trece mai departe, ca o fantasmă,
eu sunt glonțul scăpat de lumină din armă
A șasea:
Nălucirile dărâmă zidirile.
Prin dezarmarea soarelui,
atât de tristă,
ce e magic din tot ce există?
A șaptea:
Tu, cea de dincolo de zid,
bate în inima mea și-ți deschid!
Bate cu o daltă albastră,
poți fi în zidul inimii mele fereastră
A opta:
Tot străbat marea mea, ca Ulise,
căutând femeia aceea din vise...
3 august 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu