sâmbătă, 4 august 2018

8 secunde

Prima: 

Oare cine e femeia aceea? De unde o cunosc?
Nu, nu este ea, mi se pare,
Merg înainte prin mine.
De ce drumul acesta mă doare

A doua:

Uite-o din nou!
A oprit mașina timpului
Ceva nu e în regulă cu mine,
sunt victimă sigură vântului
ce bate printre ruine

A treia:

Întorc capul spre secolul trecut,
Uite, mașina timpului a trecut!
Se dau flashuri și sufletul trage pe dreapta,
strivind privirile,
din neant năvălesc flămânde amintirile

A patra:

Din nou pe culoarul vieții,
pe lângă râul sărat,
mai opresc o dată;
sunt atâtea amintiri de reparat!

A cincea:

Ea trece mai departe, ca o fantasmă,
eu sunt glonțul scăpat de lumină din armă

A șasea:

Nălucirile dărâmă zidirile.
Prin dezarmarea soarelui, 
atât de tristă,
ce e magic din tot ce există?

A șaptea:

Tu, cea de dincolo de zid,
bate în inima mea și-ți deschid!
Bate cu o daltă albastră,
poți fi în zidul inimii mele fereastră

A opta:

Tot străbat marea mea, ca Ulise,
căutând femeia aceea din vise...

3 august 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu