Există îngeri. Eu i-am văzut
Se strecurau sub brațul meu de lut,
într-o viață antedatată
de o lună drogată
Mergeam așa ore întregi,
din uimire-n uimire,
ne povesteam unul altuia
cu iubire
Îngerii au trup, au ochi,
câteodată și aripi de ceară,
și zboară prin inimă
până când existența începe să doară
Când ningea,
îngerul se așeza în sufletul meu,
pe o canapea din stinghii de anin,
pe care stau de obicei îngerii
când vor să dea refresh la destin
Numai timpul fugea cu sufletu-n gheare
până când zările se deschideau,
atunci mă întorceam cu fața spre apus
deși îngerii din tine strigau
La început m-am speriat,
dar, când am simțit
cum te lipești de inimă
cu ochii aceia sinceri,
demonul meu a strigat:
Există îngeri!
O, demonule, îngerii există!
eu i-am văzut!
de aceea viața aceasta de lut
e atât de frumoasă și tristă!
1 august 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu