Ce frumoasă ești în amintire

Ce frumoasă ești în amintire,
ce frumoase-s zilele de-atunci! 
te privesc într-una, cu uimire,
coborâtă-n munții inimii, adânci

Drumuri prăbușite între stații
se-ntindeau albastre-n clorofilă,
sufletele puse pe vibrații
reciteau în gând aceeași filă

Și prin a toamnei rece Intifadă 
ne răscoleau sublim orchestre,
iar noi, doi oameni de zăpadă,
ne-îmbrățișam printre picturi rupestre

Și am zburat, iubita mea, prin fire,
însă tăcerea s-a-ntâmplat să doară,
dar ce frumoasă ești în amintire
tăcută și suavă domnișoară! 


1 august 2018