O, blândul uriaș s-a stins,
a evadat din nedreptul destin,
l-am implorat să mai aibă răbdare,
să mai rămână pe lume puțin
Dar nu l-am convins, anii câinești
l-au strivit sub pietre de moară,
latră la noi golul din jur
și absența lui o să doară
Nici doctorii, nici rugăminți fierbinți
nu l-au putut opri din cale,
că-n epoca fără credință
și câinii suferă de boli mortale
A fost atât de grav că ochii lui
tristețea noastră n-au mai vrut s-o vadă,
s-a dus în ierburile înalte
ca morții să îi fie pradă
Am vrut ca să-i trimitem o vedere
și lui Corbiță, cel plecat subit,
dar s-a grăbit atât de tare, Grizzly,
de parcă n-ar fi fost și-alt timp pentru murit...
28 august 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu