Nu mă ispiti, Doamne...

Nu mă ispiti, Doamne, cu răutate,
cu lăcomie, cu invidie, cu ură,
nu mă ispiti cu viața cealaltă,
nu-mi pune călușul în gură

Lasă-mă să fiu pasăre, 
să zbor prin cerul albastru,
lasă-mă să fiu copac, 
să cresc până-n cer,
lasă-mă să înțeleg tainele,
lasă-mă să-mbrățișez lumina,
atât îți cer...

Lasă-mă să înmulțesc darurile tale, 
să fiu fericit că există,
în lumea aceasta perfidă,
femeia frumoasă și tristă

Nu mă ispiti, Doamne, cu lacrimi,
cu rugi ce-ndeamnă la izbăvire,
dintre atâtea patimi,
ispitește-mă cu iubire

Și lasă-i liberi pe cei ce iubesc,
dezleagă-i de reguli nedrepte,
lasă-i să mai urce prin suflet
câteva trepte

Nu mă ispiti, Doamne, cu ce nu se poate,
nu mă ispiti cu-n cer plumburiu,
lasă-mă să fiu câteodată și înger,
și piatră, și copac, și om viu

Și lasă golul din jur să se întrupeze
în pasăre, în zbor, în femeie,
lasă-mi bătăile inimii
printre fluturi și orhidee

Nu mă ispiti, Doamne, să fiu altceva decât sunt!
Sunt iubire, nu pulbere-n vânt...


23 august 2018