Ea era îmbrăcată-n pielea ei subțire
peste care aruncase la întâmplare văzduh,
ca să se mire
Maica Precista și Sfântul Duh
Numai eu o vedeam ca pe-o sfântă
coborâtă din cer, pe pământ,
dar era doar o fată
ce n-a-nțeles niciodată cum sunt
Eu eram un inorog asediat de vise,
îmbrăcat doar cu sufletul meu,
peste care ploaia de toamnă vărsase
lacrimile ultimului zeu
Numai ea mă vedea ca pe-un joc de copii
ce se poate juca la ore târzii....
7 august 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu