duminică, 31 mai 2015

DRUMUL ÎNAPOI ÎN ABSURD

Merg pe un drum care nu ştiu încotro duce
din când în când îmi apare în cale o cruce
când mai aproape când mai departe
aproape sigur acesta e drumul spre moarte.

Merg liniştit cu soarele lovindu-mă-n tâmple
paşii mei urmele umbrei vor să le umple
orizontul se înşeală în privinţa mea şi se-ascunde
niciun cocor pe drumul meu nu pătrunde
GPS lor sunt croite de om imperfecte
liniile curbe le apar linii drepte
se izbesc de stâncile prezente perfid
plâng păsările înşelate lovindu-se-n zid.

Eu merg mai departe printre legile noi
trag de mine cu patimă, ies din noroi
mi-a fost scris drumul acesta prin burg
aproape sigur e drumu’ înapoi în absurd.


19 septembrie 2009



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu