Îți strălucesc ochii de dorință atroce
și-mi înfigi în piept suliță după suliță
îmi smulgi inima cu poftă feroce
și-o despici cu ochii de bufniță
Traversezi camera prin ventricol
și diseci fiecare cuvânt
inspectezi și ultimul articol
de îmbrăcăminte scuipată de vânt
Sufletul mi l-ai întins pe masă
și l-ai zdrobit în salata de fructe
am uitat drumul spre casă
legat de picioare cu trasee abrupte
Și m-ai aruncat de pe lună pe Marte
să mă satur de Cosmos definitiv
niciodată n-am fost mai departe
de tristețea măturată lasciv
Și totuși se deșiră-n aer secrete
le recunosc siluetele chinezești
inventezi povești desuete
și nu vrei să-mi spui cine ești
6 octombrie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu