Vreau să beau o stacană de rouă
și să trag toți greierii pe nas
în fiecare noapte cu lună nouă
când îmi frig inima pe aragaz
de miroase în tot cartierul
a Shakira și-a telenovelă
și până se elucidează misterul
eu sar de la etaj c-o umbrelă
pe trotuarul de vizavi
se vor închina de mirare castanii
și unde toate fetele-n gri
trag după ele bolovanii
fixați în pantofii cu toc
de un cismar cu-apucături bizare
m-am răzgândit și nu mai cad deloc
mai bine-mi leg corabia de mare
și-i cumpăr pânză nouă de satin
s-o fluture în briza indecentă
să-și răsucească îngerii puțin
și să se rupă de placentă
Să nu se mai întoarcă din bazar
decât o caravelă însetată
mă strigă nopțile de buzunar
uitate-n trenul de pe lumea ailaltă
Și mă întreabă dacă vreau la prânz
un câmp de greieri cu porniri frumoase
îmi tropăie genunchii răi de mânz
și sufletul mi-a emigrat în oase
printre psihoze și căderi din rai
pe pietrele ascunse-ntre-țesuturi
de vrei să bei cu mine poți să stai
avem de calculat niște inputuri
că mi-a rămas datoare luna
din vremea când valsam febril
îmi face Dumnezeu cu mâna
și-mi curge prin aortă întregul Nil
cu crocodili înfășurați în fontă
ce navighează-n sus și-n jos abstract
toți fluturii se-nghesuie la montă
acestă dramă are-un singur act
și eu sunt personajul principal
bătut în cuie pe aceeași cruce
pe care ultimul hamal
la groapa de gunoi o duce
să nu se mai întoarcă înapoi
nici umbra ei și nici ecoul
mă înghite cerul mușuroi
și luna nouă-mi văruie cavoul
și îmi întinde preșuri de lumină
zvârlite din elicopter
miroase universul a benzină
și cânt-o libelulă în eter
sonata lunii ce se învârte
în nopțile-videoclipuri
pe criza asta de cuvinte
mă ronțăi ca pe-un sac de cipsuri
10 septembrie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu