Toate se sfârşesc
şi mai sigur ca toate iubirea
Îmi strivesc inima între două gânduri
venind din direcţii opuse
Ne căutăm disperaţi
pentru a ne devora
Suntem deportaţi pe o insulă pustie.
Sub copaci ne încleştăm bucuria
Timpul dispare strivit de împreunare
Dincolo de cele patru praguri sărate
există spaţiu
Plecările tale spre margini
au sensul dinaintea mea
Sfâşiat inventez luntrea.
Mi-am uitat inima
pe o insulă pustie
între două trenuri
venind din direcţii opuse
22 februarie 1993
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu