Am visat să te duc în amurg
unde întunericul nu-i de piatră
doar luna din trestii mă latră
dar eu continuu să curg
înspre tine ca-ntr-un vechi ritual
cu vrăjitoare înecate-n vâltoare
sufletul meu surprins de-nserare
te strânge la piept triumfal
Și tu tremuri și te lipești într-un colț
de unde nimic nu te poate desprinde
nevăzuta mână ca un glonț se întinde
și te bate-n lumină cu-n bolț
Iar eu ca o pasăre-n zare mă scurg
ducându-te pe aripi de sare și-azur
dintre îngeri de piatră te fur
și te-nchid cu-n surâs în amurg
2 iunie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu