N-ai să poți uita, iubito
ochii mei pustii și tandri
ce au ars mistuitor
roua de sub oleandri
N-ai să poți întoarce timpul
din chemările sangvine
către clipa efemeră
lumea a-nceput cu mine
N-ai să reușești nicicând
să m-alungi ca pe-o nălucă
ascunzând bătăi de pleoape
vântul roua n-o usucă
N-ai să duci blestemul firii
să m-afunde în uitare
amintirea mea e scumpă
amintirea mea te doare
N-ai să poți uita vreodată
luna aruncată-n valuri
peste sufletele noastre
răstignindu-se pe maluri
Roua de sub oleandri
ochii mei au mistuit-o
ochii mei pustii și tandri
n-ai să-i poți uita, iubito...
6 mai 1991
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu