Dincolo de bine și de rău
dincolo de orice dezertare
ce mă îngroapă în surâsul tău
rămâi iubita mea nemuritoare
Eu sunt sălbatic arhitect de fum
croit din ninsori și sordide tăceri
mă-nvârt nebunește ca și cum
aș întoarce minunea de ieri
Și-n inimă îmi crește un munte
pe care ninge cu astenii
viforul ca un demon pătrunde
prin aorta cu pârtii de schi
Cad avalanșele brusc
zdrobind oamenii de zăpadă
ascunsă în vasul etrusc
privirea-ți nu vrea să mă vadă
Numai haini se strecoară haotici
și dau la lopată cărbuni
se-ncuie nebunii nevrotici
sub fusta părăsită de huni
Și pipăi golul ce crește în mine
cu degete albastre de sare
și dincolo de rău și de bine
tu-mi ești singura lumânare
20 iunie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu