La mine în suflet e un crater imens
de parcă universul s-a întors invers
și toate cometele au ars subit
cu tot ce am fost,cu tot ce-am iubit
Mai trece ca o săgeată prin gând
Carul Mare din când în când
din care-o prințesă ascunsă în carne
cu otrava privirilor ei mă adoarme
și-mi descântă de nesfârșire
ca la ultimul seminar de iubire
când am căzut pradă nemiloaselor fiare
ce-au fugit cu gândul în gheare
până a rămas o singură piatră
care în fiecare noapte mă latră
și-mi dă de veste că se apropie clipa
în care-o să-mi taie uitarea cu-aripa
Și n-am să mai pot decola nici să fug
strâns de Carul Mare în jug
exilat în țesutul de gheață din nord
mi se-nfundă plecările-n cord
străpunse de glonțul pervers
ce-a plecat din arma letală invers
Tăcerea în plex m-a lovit
dar nu pot uita cât de mult ne-am iubit
8-9 mai 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu