duminică, 31 mai 2015

ELEGIA ALUNECĂRII

Alunec la tine-n privire
Ca o noapte strânsă-n corset
În povestea proscrisă de iubire
Îţi  dăruiesc un cer violet.

Alunec la tine între coapse 
Ca Ulise pe marea pierdută
Mă rătăcesc printre sinapse
Şi-ţi dăruiesc un pahar de cucută.

Alunec la tine între gânduri
Ca o nălucă străpunsă de dor
O să ne întâlnim în câteva rânduri
Şi după ce uiţi şi după ce mor.

Alunec la tine în sufletul plin
Ca un condamnat la pieire
Mi se topesc aripile de in
Şi cerul violet îmi plânge-n privire
8-10 octombrie 2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu